Ultima dată l-am văzut pe bunicul în decembrie 2010, de Crăciun. A fost o reuniune de familie, ultima pe care a prins-o şi el. Stătea pe taburetul din bucătărie, şi mă întreba constant dacă e la Cîmpulung Moldovenesc. Şi cu ce se întoarce el acasă. O singură dată mi-a spus: „Ştii tu, Andreică, bunicule, că nu ştiu unde sînt? Sînt aici, cu voi, dar nu ştiu unde sînt, cum am ajuns aici...“. Nu-mi mai aduc aminte cînd l-am sunat ultima oară să vorbim, pentru că îşi pierdea din ce în ce mai des luciditatea. A plecat dintre noi pe 12 martie 2011. Pe 15 iunie ar fi împlinit 87 de ani. Nu-mi pare rău că s-a dus; dacă există un „acolo“, cu siguranţă e un loc în care este iar el.
Last time I saw my grandfather in 2010, december, on Christmas. It was a family reunion, the last he attended. He set on the kitchen stool and constantly asked me if he's in Câmpuluung Moldovenesc. And how he is going to go back home. Only once he told me: „You know, Andreică, my grandson, that I don't know where I am? I'm here, with you, but I don't know where I am and how did I get here...“. I don't remember when I called him last time, because he was starting to loose his lucidity more and more often. He left on 12th of March, 2011. On 15th of July, he would been 87 years old. I'm not sorry because he's gone; if there is a place „up there“, certainly is a place where he's him again.
Vedeţi şi Bunicii, aici , sau Bunicii (3)
See the Bunicii post also, here, or Bunicii (3)
Postări
