vineri, 29 ianuarie 2010

Desene de copil/Child's Drawings


Pentru că sînt într-un mic concediu, nu mă mai doare urechea şi nici în gît (ciudat cum se însănătoşesc oamenii aşa de repede cînd nu merg la serviciu), m-am gîndit eu aşa să plec cu Silviu la Măgura, pentru a-mi continua seria Desene de copil.
Am ajuns tîrziu, pentru că am plecat abia pe la 15.30. Doar asta mi-a ieşit (oricum eram cu pata pusă de data trecută, pe cadrul ăsta). Mai am şi cîteva variaţiuni pe tema dată, cu care poate vă plictisesc zilele următoare.
Faţă de 2007, acum, în 2010, drumul către Măgura era foarte practicabil cu cauciucuri de iarnă. Nisip la greu, grederul a trecut şi el, şi parcă au mai răsărit nişte pensionoace (că pensiuni nu pot să le zic).
Eu m-am distrat luînd curbele ca la raliu, scuturînd bine şi lin din curul pănduţei, acolo unde nu era nisip.
Silviu s-a distrat şi el aducîndu-şi aminte cam de cîte ori s-a răsturnat iarna cu diverse chestii pe patru roţi şi aproape smulgîndu-mi mînerul portierei.


Because I'm in a short vacation and my ear and throught don't hurt me enymore (strage how sick people get better when they don't have to go to work), I thought to go to Măgura, to continue my Child's Drawings series. This is the only shot I can say it worth the trip.

duminică, 10 ianuarie 2010

Bunicii/The Grandparents

1.




Bunicii mei au 86 de ani. Sînt căsătoriti de 58. Au făcut mari doua fete, trei nepoţi...
My grandparents are 86 years old. They are married 58 years now. They grew up two daughters and three grandsons...


2.



Mi-l amintesc pe bunicul plecînd la lucru - era şef de gară la Sadova - cu sufertaşul de aluminiu pe care i-l pregătea bunica. Zi de zi, pînă cînd a ieşit la pensie şi s-au mutat amîndoi la Brăila, din Cîmpulung Moldovenesc, unde stăteau într-un bloc ceauşist cu un balcon numai bun de teren de fotbal pentru un puşti de trei-patru ani ca mine.


I remember my grandpa going to work - he was the chief of the Sadova railway station - with the alluminium canteen full of food wich my grandma prepared for him. Day after day, until he retired and they both moved to Braila, from Campulung Moldovenesc, where they lived in a comunist block with a balcony just right for a football field for a three-four yeared kid like me.


3.





Bunicul se mîndreşte - asta e întotdeauna povestea pe care o spune la reuniunile de familie - cu corectitudinea lui. Nu s-a îmbătat niciodată (povesteşte mîndru cum vărsa paharele în burete sau batistă, atunci cînd trebuia să nu jignească vreun paharagiu mai pătimaş). Nu a fumat (aici are altă poveste, de cînd era la liceu). A făcut mereu sport, pînă cînd noi, nepoţii, ne-am făcut mari, iar lui i-au furat brăilenii bicicleta nemţească, pe care mă căra cînd eram plod zeci de kilometri, în plimbare.


Grandpa is very proud of - this is always the story he tells at family reunions - his corectness. He never got drunk (he proudly tells us how he drained the drink into the handkercief or into a sponge, not to offend some veteran drinker). He never smoked (this is another story, from the time he was in highschool). He had allways kept himself in shape, until us, the grandsons, grew old, and some thief from Braila stole his german old bicicle, that he used to cary me when I was a kid, tens of kilometers, just for fun.
4.

Pentru că suma viciilor este constantă, bunică-mea l-a acuzat mereu că mai merge 'pe la curvele lui'. Bătrîna nu s-a prea împăcat cu asta, şi nici acum nu se împacă, mai ales că încă îl mai acuză de acelaşi lucru. Înainte el se certa cu ea, acum pleacă de-acasă şi face cîteva ture cu tramvaiul, să se liniştească amîndoi. Oricum, la vîrsta și după vreo două accidente cerebrale, abia dacă-şi mai aduce aminte ce-ar putea face la curve.


Because the vices' sum is constant, my grandma was always accusing him of 'going to his whores'. She never got over this, and neither does now. Years before, he was fighting her; now he just leaves home, going few rounds by the tram, so that both of them can get their peace back. After two brain strokes and at his age, he bearly remembers what he can do to 'his whores'.


5.



Stau în acelaşi apartament de la etajul şase, într-un bloc cu mii de apartamente, debranşat de la CET Brăila în primii ani după comunism. Seamănă din ce în ce mai mult cu nişte copii cu pielea zbîrcită, de parcă ar fi stat în cadă cîteva ore.


They live in the same flat from the sixth floor of thousants flats block, all cut off from the heat sistem in the first years after Ceauşescu was shot and the comunism perished. They are more and more like babies with wrinkles, as babies look if they stay too much in the water.


6.



Se bucură cînd îi sun, eu, nepotul lor favorit, sau frate-meu, sau vară-mea. Îi sun din ce în ce mai rar, cam de sărbători, de ziua lor şi de Florii sau de sfîntul Dumitru. Sau de cîte ori mi se face dor de ei şi îmi spun să n-o las pe mîine, că cine ştie.


They are so happy when I call them, their favourite nephew, or my brother, or my cousin. I call them less and less often, only on hollydays, their birthdays, and every time I miss them and I think not to leave it for tomorrow, because who knows...

Vedeti şi Bunicii (update), Bunicii (3)
See also The Gradparents (update), Bunicii (3)