Aruncatul în ţol

Junii Tineri se întîlnesc în fiecare joi din Săptămîna Luminată, în Piaţa Prund, pentru ultima manifestare tradiţională înainte de coborîrea în Cetate, din Duminica Tomii.
După obicei, după ce ies să salute oamenii şi cîntă „Cristos a înviat“, junii tineri se prind în horă, întrecîndu-se în aruncarea buzduganului, în timp ce lautarii zic cu spor din scripcă şi cobză, ţinîndu-le isonul, în tonul strident al surlelor de pe vremuri.







După ce toţi junii tineri îşi demonstrează bărbăţia,vine rîndul oamenilor din mulţime, care, în schimbul aruncatului buzduganului, lasă bani într-o pălărie sau într-o cutie de tablă, specială. Iar la urmă, junii îşi aruncă tovarăşii în aer, cu ţolul, în strigătele mulţimii.





„Aruncarea buzduganului demonstrează bărbăţia şi curajul unui june tînăr. Cel mai bărbat şi mai curajos trebuie să arunce cît mai sus buzduganul, şi să încerce să-l şi prindă. Aruncarea în ţol este şi ea o demonstrare a curajului şi bărbăţiei, dar probabil că are rădăcini în ritualurile dacice. Atunci se obişnuia să se arunce un tînăr în suliţe, ca să poată duce mesajul comunităţii la Zalmoxe, iar aruncarea în ţol probabil că este o reminiscenţă a acestui lucru. Noi ne străduim să cultivăm aceste obiceiuri la tineret şi să păstrăm aceste tradiţii unice şi extrem de frumoase. Cred că astăzi a fost o manifestare reuşită“, spune Constantin Chicuş, preşedintele Junilor Tineri.









Aruncatul în ţol pune capăt manifestărilor cetelor de juni, din Săptămîna luminată, după stropitul din a doua zi de Paşti şi ieşirea cu plăcinte la Troiţa din Prund. Vinerea şi sîmbăta sînt zile de odihnă, cînd se fac socotelile la bani, se „plîng zilele trecute“ şi se fac pregătirile pentru marele eveniment din Duminica Tomii. Săptămîna luminată se încheie cu alaiul junilor care, îmbrăcaţi în originalele lor costume, încălecînd caii împodobiţi cu ciucuri, flori şi cocarde tricolore, străbat oraşul, pentru a se reîntoarece „Între Chetrii“, unde are loc o mare serbare cîmpenească. Junii din cele şapte grupuri se strîng în Piaţa Unirii şi străbat oraşul. După-amiaza, pînă pe înserat, junii şi braşovenii petrec împreună „Între Chetrii“ jucînd hora, aruncînd buzduganul şi ospătîndu-se.




Puteţi vedea şi parada Junilor.

Coborîrea Junilor/The Junii Parade

Săptămîna luminată, dar şi Zilele Braşovului se încheie cu alaiul junilor care îmbrăcaţi în originalele lor costume, încălecînd caii împodobiţi cu ciucuri, flori şi cocarde tricolore străbat oraşul, din Piaţa Prund pînă în Piaţa Sfatului, pentru a se reîntoarce „între Chetrii“ (la Pietrele lui Solomon), unde are loc o mare serbare cîmpenească.

(The week after Easter and the Braşov Days Festival ends with the procession of Junii, the habittants of Şchei neighbourhood, rideing horses decorated with tassels, flowers and tricolor ribbons. They walk through the city, from Piaţa Prund to Piaţa Sfatului, gathering in a place called 'Între Chetrii' - Pietrele lui Solomon - to cellebrate. Their route cellebrates the first entrance of romanians in the Braşov stronghold)

În arhiva Bisericii „Sfîntul Nicolae“ din Şchei s-a descoperit cea mai veche informaţie despre juni, datînd din 1728. Organizaţia are însă o vechime mult mai mare, originea ei fiind legată de primii locuitori ai cartierului. Junii au constituit dintotdeauna o formaţiune locală a românilor, care îşi are originea în organizaţia militară a românilor din Principate, fapt dovedit de numeroşi cercetători ai acestei străvechi populaţii. De-a lungul timpului, serbările junilor au fost considerate simple manifestaţii prin care se sărbătorea venirea primăverii sau petreceri ale tineretului scheian constituit într-o organizaţie sporadică, născută prin imitare sau influenţă străină. Serbările junilor au mai fost legate şi de activitatea preoţilor de la Biserica „Sf. Nicolae“ care urmărea animarea petrecerilor din perioada sărbătorilor pascale şi, totodată, educaţia tinerilor. Aceste interpretări eronate au încercat să minimalizeze importanţa şi unicitatea tradiţiei scheiene. În realitate, Junii s-au constituit într-o străveche organizaţie militară a Şcheilor, cu sprijinul voievozilor români din Principate, în secolul al XIV-lea, cu scopul de a întări apărarea şi unitatea pămînturilor din Ţara Bîrsei. Prima publicaţie care le tipăreşte numele este „Gazeta de Transilvania“ de la 26 martie 1839.

('Junii' are a very old military organisation of Şchei, congregated with the help of romanian voivodes of the old three romanian medieval states, in XIVth century, to fight and protect the lands of Ţara Bârsei. They were the first romanians who were let into the old Braşov stronghold and their unique tradition was kept until nowdays. The first newspaper which printed their name was Gazeta de Transilvania, in 1839, march 26th).

Grupurile de juni din Şchei îndeplinesc roluri specifice în ceremonialuri şi respectă ierarhia vîrstelor. Oarecare rivalitate există între aceste grupuri, dar ea se manifestă numai în ceea ce priveşte tradiţia perpetuată în timp, în realitate junii constituind o singură comunitate care a populat cartierul Şchei din cele mai vechi timpuri. Majoritatea costumelor lor sînt foarte vechi, moştenite din tată în fiu şi păstrate cu sfinţenie în lăzile cu zestre.

(The Junii's groups have specific roles in ceremonials and they respect the age hierarchy. They are rivals at some points, but only about the carrying of the traditions. In fact, they all are forming a single community wich dwelled the Şchei neighbourhood in immemorial times. Their costumes are very old, inherited from father to son).

Cele şapte grupuri de juni sînt (The seven groups of Juni are):

1. Junii tineri (atestaţi documentar în 1728) numără astăzi circa 30 de membri, locul de manifestare al serbării fiind Coasta Prundului. Steagul acestora are pe o faţă imaginea Liceului Şaguna, iar pe cealaltă un june călare. Ei poartă pălării cu tricolor.

(Young Junii, documentary mentioned in 1728, have about 30 members nowdays. They celebrate in the place called Coasta Prundului. Their flag has the picture of Şaguna Highschool one side and a rideing June on the other. Their hats have a tricoloured ribbon, the Romanian flag).

1.1

1.2

1.3

2. Junii bătrîni (1834) provin din grupul junilor tineri, care s-au căsătorit între timp. În fiecare an, de Rusalii, ei organizează pentru tineri „Jocul strămoşesc din Varişte“. Grupul cuprinde şcheieni de pe străzile: Pe Tocile, Podul Creţului, Varişte şi altele.

(Old Junii - 1834 - came from the Young Junii which had married).

2.1

2.2

2.3

2.4

3. Junii curcani (1879) au pe drapel chipul lui Mihai Viteazul şi junele călăreţ. Majoritatea membrilor provin de pe Str. Curcanilor. Ei poartă căciulă neagră cu „ţoc“ şi pene de curcan. Locul de întîlnire este Crucea Mucicoiului.

3.1

3.2

3.3

3.4

4. Junii dorobanţi (1924) - grup desprins din cel al curcanilor, petrec la Crucea Dreptăţii de la Fîntîniţa Popii. Pe steag se află imaginea junelui călăreţ şi gornistul dorobanţ. Cei aproximativ 60 de membri poartă căciulă brumărie.

4.1

4.2

4.3

4.4

4.5

5. Junii roşiori (1908) numără aproximativ 80 de membri, care organizează maialul de la Pietriş şi jocul strămoşesc de la Şargu. Au acelaşi steag ca junii curcani, dar poartă chipiu cu pompon roşu.

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

6. Junii albiori (1869) se întîlnesc la locul numit „Cele două cruci“. Din acest grup făceau parte cei din Breasla Măcelarilor din Schei care purtau căciulă albă. Acum există circa 60 de juni albiori, drapelul lor înfăţişîndu-l pe Al. I. Cuza.

6.1

6.2

6.3

6.4

6.5

7. Junii braşovecheni (1922) au acelaşi steag ca albiorii, dar locul în care organizează maialul este Dealul Crucii, situat pe str. Crişan, semnul distinctiv fiind căciula neagră cu „ţugui“.

7.1

7.2

7.3

7.4

7.5

7.6

7.7

Material preluat din arhiva Monitorul Expres, 03.05.2005.

Citeşte materialul întreg

Vezi şi Aruncatul în ţol!